Majoritatea prietenilor mei cunosc faptul că sunt un MARE fan Bosquito! Prin această postare vreau ca toată lumea să afle acest lucru și motivul pentru care îndrăgesc atât de mult această trupă.
Iată, pe scurt, povestea fenomenului Bosquito în viața mea:
'Era iarna anului 2011, când eu și draga mea colegă Diana G. ne aflam în plină sesiune de examene a anului III de facultate. Fiind cea mai grea sesiune avută până atunci, stresul acumulat învățând 'cu drag și spor' ne-a determinat (pe mine și pe Dia) să luăm pauze lungi și dese în care ne relaxam ascultând muzică (căci ce te poate relaxa mai bine decât niște muzică bună?). La un moment dat, în playlist a urmat piesa Bosquito-Marcela, piesă consacrată a trupei ce ne-a adus aminte că, pe vremea când eram noi în liceu, exista Bosquito în industria muzicii românești. 'Marcela' a fost scânteia ce ne-a stârnit interesul să ascultăm și celelalte melodii cunoscute ale trupei și chiar să ne interesăm de soarta acesteia: dacă mai există trupa, dacă au mai lansat melodii noi etc. Din informațiile culese de pe internet, am aflat că Bosquito a făcut o pauză de 6 ani în care si-a încercat norocul și peste hotare,mai exact în America, dar că planul lor nu a decurs conform așteptărilor membrilor trupei, că solistul Radu Almășan și-a înființat o nouă trupă, în L.A., de indie-rock numită Madame Hooligan și că din 2010 Bosquito se află din nou în România sub o nouă formulă, având compusă chiar și o melodie nouă 'Tobogan'. Am dat 'search' pe internet la toate melodiile Bosquito și MHoo existente și a început dezmățul în camera de cămin studențesc...eu și Dia am început să dansăm prin cameră și să cântăm cât ne ținea gura refrenele celor de la Bosquito, fiind fascinate de vocea solistului Radu Almășan și de instrumentalul cuceritor din spatele versurilor (uitând în acea zi de examene și stres). Distrându-ne atât de bine pe muzica lor, eu și colega mea am stabilit că vom fi prezente la următorul concert Bosquito ce va avea loc în Cluj Napoca sau prin apropiere.
A sosit și momentul mult așteptat, 13.Mai.2011, concert Bosquito în Cluj Napoca. Un concert memorabil cu câteva peripeții haioase și multe amintiri frumoase, cum ar fi:
-eu și Dia am furat un poster de promovare a concertului de pe un stâlp și l-am pus în camera de cămin pe perete să fim sigure că nu uităm de marele eveniment;
- în seara de 13 Mai 2011 era să ratăm concertul Bosquito, deoarece numai nu găseam intrarea în clubul unde urmau băieții să cânte, deși știam zona locației și eram studente de trei ani în Cluj (ne învârteam ca pisica în jurul cozii căutând înebunite clubul, până l-am găsit);
- când am intrat în club, mare ne-a fost mirarea să vedem că majoritatea publicului era compus din domni îmbrăcați elegant la patru ace și doamne coafate și îmbrăcate în rochii superbe, eu și prietenele mele purtând rochițe simple, teniși și având părul ciufulit...am crezut că am greșit locația și, totuși, holul încăperii era plin cu afișe Bosquito.
Când a început concertul a început și magia momentului...am văzut pe scenă patru băieți tineri, frumoși, plini de energie și de poftă de viață, foarte talentați care mi-au dat ocazia să iau parte la un show live nemaivăzut de mine până atunci și să mă îndrăgostesc pe loc de muzica lor: vocea solistului, sunetele chitărilor și a tobelor a cuprins publicul cu magia lor pt. că nimeni nu s-a oprit din dansat și cântat până la sfârșitul concertului. După concert am avut ocazia să fac poze și să schimb câteva cuvinte cu membrii trupei. Am fost profund impresionată să observ că, pe lângă faptul că sunt artiști taletați, sunt și oameni cu bun simț, foarte prietenoși, fără 'fițe de Ferentari', fițe ce le-am observat la alți artiști. În acea seară, m-am întors în cămin vrăjită de concert și de lumea întâlnită acolo...am adormit cu zâmbetul pe buze :)
Au mai urmat o serie de evenimente Bosquito la care am participat cu tot dragul. Deși la concertele Bosquito se cântau aproximativ aceleași melodii îndrăgite de public, show-ul în sine era de fiecare dată unic, spectaculos, fără a apărea rutina.
La fiecare concert, publicul era tot mai numeros și distracția mai mare. Replica colegei mele Diana a fost: 'Concertul din Cluj a celor de la Iron Maiden a fost fix pix pe lângă concertul celor de la Bosquito!' :D
Oficial, am postat Bosquito pe locul 1 în topul preferințelor mele muzicale! De atunci, pt. mine, muzica lor e 'armonie și culoare, e colacul de salvare!'
Sunt fericită că am avut ocazia să particip și la lansarea unei noi melodii și a videoclipului acesteia marca Bosquito, fiind primul videoclip filmat în proaspăta formulă a trupei. Evenimentul a avut loc pe 16 Noiembrie 2011, când, eu și Dia, am luat trenul de la Cluj Napoca spre București și înapoi pt. a fi alături de trupa noastră preferată într-un astfel de moment special:
Aștept cu nerăbdare să apară cât mai multe videoclipuri și albume Bosquito, chiar și Madame Hooligan pt. a mă bucura de ele și de a le lăsa moștenire copiilor, nepoților, strănepoților.... ;)
E trist să menționez faptul că mulți tineri din generația mea (22 de ani) și generații mai mici nu cunosc adevăratele valori ale muzicii, deoarece se lasă amăgiți de mii de beat-uri, remix-uri, muzică de club sau chiar mai rău, manele...că doar asta e muzica la modă, și nah, dacă nu ești la modă nu ești cool (cum se zice). Din păcate, în ultimii ani, domeniul muzical din România a pus mare accent pe muzica de club, pe artiști care apar în domeniu așa peste noapte care sunt apreciați mai mult pt. imaginea lor și nu pt. voce: artiste tot mai sumar îmbrăcate și artiști musculoși, epilați, cu tricouri XS, cât mai mulate pe corp. Muzica lor e la modă pt. că ei sunt fashion și versurile melodiilor sunt în limba engleză. Da muzica pur românească ce-are, frate? Sau artiștii îmbrăcați în blugi, tricouri și teniși??? Adevărata valoare a artistului se recunoaște după muncă și talent, nu după o imagine impecabilă!
Ca o mică paranteză la ce am scris mai sus voi prezenta două situații la care am luat parte și mi-au lăsat un gust amar:
1. Într-o seară, eram într-un club cu prietenii mei, unde s-a organizat un concurs de Miss. M-am înscris și eu în concurs așa, just for fun. Una din probe consta în a recita versuri sau a cânta un fragment dintr-o melodie preferată. Bineînțeles că am ales să cânt un fragment din Bosquito-Pas cu pas. Lumea a fost surprinsă să audă ce am de gând să cânt (mulți nu auziseră de Bosquito), iar când am început să cânt majoritatea tinerilor au început să mă huiduiască. De ciudă, am cântat toată melodia. Când o altă domnișoară a cântat un fragment dintr-o melodie cunoscută (la modă), în club nu s-au mai auzit huiduieli. Acest public chiar avea nevoie de un concert Bosquito pt. a afla ce înseamnă cu adevărat muzica bună;
2. O altă situație a fost cea în care eu și colegii mei organizatori ai Balului Bobocilor a facultății noastre a trebuit să alegem și să invităm o trupă care să fie pe placul publicului. Eu am propus să-i invităm pe cei de la Bosquito și din 9 persoane, doar 2 m-au susținut. Ceilalți colegi au fost de părere că trupa n-ar face show și nu ar atrage multă lume la balul nostru. Clar nu ascultaseră vreo piesă de la Bosquito ca să înțeleagă motivul meu de ai propune ca invitați. Am fost dezamăgită că și aici s-a pus accent pe un artist de imagine nu pe unul de calitate. Dar am fost foarte mândră să văd, că la concertul Bosquito ce a avut loc recent la Brașov, a participat și unul din colegii mei organizatori ai balului care a fost impresionat de show-ul concertului. M-am bucurat să-l văd distrându-se atât de bine alături de mine și restul publicului. Întradevăr, a fost un concert nemaipomenit!
Oricum, mă bucură să observ că de la un concert la altul Bosquito are tot mai mulți fani,de toate vârstele, și că sunt urmăriți tot mai des la emisiunile TV și radio la care sunt invitați. Acest lucru se întâmplă doar pt. faptul că membrii Bosquito pun mult suflet în munca lor, pt. că fac ceea ce le place - muzică bună, pt. că n-ai să-i vezi făcând playback în concerte sau la emisiuni, pt. că mesajul fiecărei melodii compusă de ei e plin de sentiment, pt. că sunt foarte talentați, pt. că energia lor pozitivă transmisă prin muzică te face să uiți și de cele mai negre gânduri, pt. că sunt o mare familie bazată pe respect, prietenie și armonie și pt. că știu să mențină o frumoasă prietenie cu fanii lor. Pentru toate astea, eu îi iubesc și îi respect!
De aceea, Radu Almășan, Dorin Țapu, Ciprian Pascal și Austin Jesse Mitchell a.k.a Bosquito, sunt și vor rămâne artiștii mei preferați!
Acum înțelegeți, dragi prieteni, pasiunea mea pt. Bosquito? :)